Cameră comună pentru fată și băiat
Pe vârste ·
O soră și un frate pot împărți foarte bine aceeași cameră, mai ales cât sunt mici. Secretul nu este să tai încăperea în două jumătăți, una roz și una albastră, ci să construiești un fundal comun pe care fiecare își pune propria amprentă.
Baza neutră: ce este la fel pentru amândoi
Pereții, podeaua, draperiile și mobila mare se aleg într-o gamă care nu aparține nimănui. Camera pare astfel unitară și mai mare, iar discuțiile despre „partea mea e mai frumoasă” se răresc.
- pereți în alb cald, crem, gri deschis sau vernil pal;
- mobilă identică pentru amândoi, din lemn deschis sau albă;
- o a treia culoare comună, de pildă galben muștar, verde ori turcoaz, repetată la covor și la draperii;
- corpuri de iluminat la fel deasupra fiecărui pat.
Mai multe despre combinarea nuanțelor găsești în articolul despre culorile pentru camera copilului.
Colțul personal al fiecăruia
Pe fundalul comun, fiecare copil primește o porțiune clar delimitată pe care o decorează cum vrea. De obicei este peretele de lângă pat, pe o lățime de 90–120 cm.
- lenjerie și pernă alese de el, în culoarea preferată;
- un raft de 60–80 cm deasupra patului, la o înălțime la care nu se lovește când se ridică;
- un panou de plută sau o ramă pentru desene și fotografii;
- o veioză proprie, cu întrerupător la îndemână;
- o cutie sau un sertar în care celălalt nu umblă fără voie.
Dacă pictați un perete, o temă comună cu două jumătăți diferite împacă gusturile: aceeași pădure, cu animalele preferate ale fiecăruia, sau același cer, cu o rachetă într-o parte și un balon cu aer cald în cealaltă. Idei de compoziții sunt în galeria cu camere pictate.
Cum așezi paturile
Dispunerea paturilor hotărăște câtă intimitate are fiecare. Trei variante uzuale:
- Paralel, pe pereți opuși, cu zona de joacă la mijloc. Potrivit pentru camere late de cel puțin 3 metri.
- În L, cap la cap, pe doi pereți alăturați. Copiii nu se văd direct când stau întinși.
- În linie, pe același perete, despărțite de un corp de rafturi înalt de 120–140 cm, prins de perete. Soluție bună pentru camere lungi și înguste.
Patul supraetajat economisește loc, dar oferă cea mai puțină separare. Dacă îl alegeți, patul de sus este recomandat, în general, copiilor trecuți de 6 ani, iar fiecare nivel primește propria lumină și propriul raft.
Intimitatea, pe etape
Până pe la 6–7 ani copiii rareori cer separare. Nevoia apare treptat și merită anticipată, ca să nu fie o problemă peste noapte.
- Preșcolari: ajung colțurile personale și regula că nu iei lucrurile celuilalt fără să întrebi.
- Școlari mici: o perdea pe șină de tavan în jurul fiecărui pat sau un raft despărțitor. Se stabilește și regula schimbatului: pe rând, în cameră cu ușa închisă, ori la baie.
- Preadolescenți: separare vizuală completă între zonele de somn, cu un paravan, un dulap așezat perpendicular pe perete sau o perdea grea. Fiecare are biroul și lampa lui.
Când unul dintre copii se apropie de pubertate, cei mai mulți părinți caută o soluție de camere separate, chiar dacă înseamnă reorganizarea locuinței. Nu există un prag fix. Semnul cel mai clar este că unul dintre ei o cere.
Depozitare separată, reguli comune
Certurile pornesc mai des de la lucruri decât de la spațiu. Împărțiți dulapul pe verticală, nu pe rafturi alternate: jumătatea stângă a unuia, jumătatea dreaptă a celuilalt. Dați fiecăruia o culoare de cutii sau de etichete. Jucăriile comune stau într-un loc neutru, iar cele personale în colțul fiecăruia.
Scrieți împreună trei sau patru reguli ale camerei și prindeți-le pe ușă: cine stinge lumina, până la ce oră se ascultă muzică, cum se cere liniște. Regulile făcute cu ei sunt respectate mai ușor decât cele primite de-a gata.